Şi spun aşa pentru că îmi vine cu foarte mare greutate să recunosc - GREUTATE - că îmi plac cele mai stupide, mai neverosimile, mai idioate portrete de bărbaţi ever. Acum, recitesc - se putea? - "Pe aripile vîntului". În afară de faptul că e singura carte ecranizată impecabil şi nu îmi pot desprinde minţile de cei doi eroi brunetul blond şi blondul brunet, iaca descripţie: "Descălecase şi-şi zvîrlise frîul unui negru mititel. Se oprise s-o privească. Ochii lui cenuşii şi visători surîdeau şi soarele juca atît de luminos în părul lui blond că părea o coroană de argint strălucitor", şi reversul domnului, obvious, "Era un bărbat înal, mai înalt decît toţi ofiţerii din jurul lui, cu umerii laţi, mijlocul subţire şi picioare mici, încălţate în pantofi de lac. (...) Era îmbrăcat extrem de elegant şi hainele lui de dandy acopereau un corp de o forţă periculoasă, cu toată graţia lui leneşă." Blablabla. Şi Ashley avea picioare mici şi, în general, ce pula mea e faza asta cu picioare mici şi mijlocul subţire? Ce, sînt gheişe? Un bărbat adevărat are labe care trebuie încălţate în geamantane. Nda. Ca în atît de multe tîmpenii citite împotriva bunului meu simţ funciar, asemenea prosteli mă atrag maximorum. Ca şi pe alte curci ca mine. Sigur că e jenant să măcar admiţi că visezi tot felul de masculi invariabili stereotipi şi cît e paradigmă cretină, privită din partea cealaltă, cu bărbaţi care iubesc blonde sau brunete cu mijlocul subţire şi picioare mici? Şi, mă rog, dacă tot e din partea cealaltă, brunetele citesc şi blondele se fut?
De ce îmi plac - cumpăr!!!!!!!!!!!!!!!! - asemenea bazaconii? Că, să fim serioşi, "Pe aripile vîntului" nu a plăcut nimănui în mod deosebit pentru că descrie războiul de secesiune. Ci fix din pricina amorezilor.
Îmi place foarte tare şi cartea şi filmul, cu jena aia snoabă, cretină, şi de dindos. Însă nu am cea mai mică ideea de ce. În film îmi place Rhett, evident. În carte, îmi place Ashley. În carte dispreţuiesc puiul de femeie care e Scarlett, în film îmi place, pentru că leagă totul. Şi în carte şi în film îmi plac negrii. Şi în film şi în carte îmi place uitatul Charles Hamilton şi sora cea mică a Scarlettei. Singurul răpuns decent este că aş dori să văd filmul transpus în desene animate. Da' chiar că m-aş uita. Aş persuada-o convingător pe mama mea cea interminabilă să îmi facă floricele. Huh.
Azi, Mama: Bia, de ce scrie acolo să nu transpirăm peste camera de luat vederi?
Azi, eu: Mama, scrie să nu obliterăm camera de luat vederi.
Maukie - the virtual cat
luni, 4 octombrie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Persoane interesate
Arhivă blog
-
►
2012
(21)
- ► septembrie (1)
-
►
2011
(59)
- ► septembrie (3)
-
►
2009
(83)
- ► septembrie (8)
-
►
2008
(18)
- ► septembrie (3)
Despre mine
- Mai bine fara
- N-am cine stie ce de spus, ma cam fascineaza lumea, restul e...literatura
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu