DACĂ MAI SCRIU

De unde vin, încotro mă duc, si, dacă, vreodată, îmi va mai trece prin cap întrebarea cine sunt. La vîrsta mea ignobilă am aflat cine sînt: sînt de unde vin şi încotro mă duc. Sînt prezentul perpetuu. Nu e o noutate că eşti doar în secunda pe care o trăieşti. Nu e noutate că sunt tot trecutul meu şi niciodată un viitor pe care il aproximez în funcţie de parametri bizari. Dacă sînt bună, viitorul e bun? Dacă sînt rea, viitorul e rău? Dacă sînt ieşită din orice fel de norme, viitorul este tot aşa? Dacă eşti foarte frumos, viitorul e la fel? Dacă eşti foarte urât, se pune? Dacă eşti infinit de înalt şi de jos, dacă eşti aproape urât şi aproape frumos, dacă eşti un om ca o pară, dacă eşti ceva, o fi aşa? Dacă eşti doar un cuvânt care nu e scris niciodată? un cuvânt, atâta