Eminescu si Baasz

Sunt destul de multe lucruri care mă supără în general, dar, cînd mi se oferă ocazia să mă supăr în particular, supărarea mea se articulează, în consecinţă, mă simt mai importantă şi mai deşteaptă :-)
Aşadar, seară Eminescu împreună cu copilaşii de la "Mihai Viteazul", unde a avut loc o repriză de debate, din care n-am înţeles nimic, argumente alandala, nu s-a stabilit clar premisa discuţiei - poetul Eminescu, jurnalistul Eminescu sau biografia lui Eminescu? - cu un foarte înverşunat şi "caţavencian" debater, Alex, parcă, şi cu nişte copilaşi de la Puskas Tivadar somaţi, din cîte am priceput eu, să participe la întîlnire şi care au roit-o de cum au avut ocazia. În orice caz, iniţiativa de a-l prezenta pe Eminescu "altfel" a fost de toată lauda.
În rest, m-a amuzat - dar nu m-a interesat în mod deosebit - teoria conspiraţiei propusă de Mădălin şi de filmuleţul lui Andrei Gheorghe - un tîmpit incult în cap, dealtfel - ok, băieţii cu ochi albaştri au pompat mercur în el pînă şi-a dat duhul - oricum, nu vom şti adevărul niciodată, n-a avut sifilis - deşi eu am citit varianta "necenzurată" a scrisorilor dintre Micle si Eminescu, în fine, pînă la urmă totul e în marginea anecdoticului. Întrebarea la care nu s-a răspuns a fost dacă Eminescu - poetul -, mai este actual sau nu. Aş fi vrut să aud mai mult vocea copilaşilor - fără inhibiţia cadrului organizat, ironiile lor, prostioarele lor, exemplele lor. Aş fi gîndit toată treaba cu un Eminescu "emo" sau "rocker", aş fi demonstrat că este, ca să zic aşa, cumplit de actual. Nu ştiu cum, dar aşa aş fi făcut.
La o zi distanţă şi în marginea cealaltă, expoziţia Imre Baasz la Arcuş, cu ultimele lucrări, inedite. Baasz care este cvasi-necunoscut în oraşul în care a trăit şi Baasz care este unul dintre cei mai mari graficieni români. Un vernisaj la care Bogdan Laszlo a pus o doamnă să recite o poezie de-a lui - lasă-neeeeee, lasă-neeeee -, dar foarte decent, de altfel, prin scurtimea discursurilor.
Aşadar, Eminescu dispare din peisajul culturii - pentru unii, pentru mine never ever - sufocat şi îngropat în propria mitologie, actual doar prin derapaje senzaţionaliste, gen "găina care naşte pui vii", iar Baasz dispare într-un anonimat public şi oficial.
Totuşi, poate că tot răul spre bine: în fond, cultura e o vocaţie şi e mai cinstit să spui că nu te interesează, decît să baţi cîmpii, pentru că ai apucat să faci o şcoală de filologie sau de artă.