Stau si scriu

Am tot stat la calculator, mai toata ziua. M-a inspirat blogul lui Brumaru. Daca am ceva de zis o fac pe cont propriu, nu pe spatiul virtual al altcuiva. Si ma simt datoare sa recunosc ca nu am absolut nici o problema cu singuratatea. Da' nici una. Ba chiar ajung in extrema ailalta, in care ma rog sa ramin singura. O singuratate fertila, pentru a crea lumea nu ai nevoie de altcineva. E de ajuns sa fii cu tine, sa rumegi lumina, sa fii prietena cu un mandarin si un bambus. Oamenii sint plictisitori si repetitivi. Daca ai cunoscut unul i-ai cunoscut pe toti, daca le mai cunosti si cultura, deja tu ii cunosti, iar ei se arata mindri ca te surprind. Ma gindesc ca e un soi de nevoie sa ne aratam muschii, oricare ar fi ei. In acelasi timp ma gindesc ca nu e nici o nevoie. Chiar trebuie sa stie cineva ca eu stiu gramatica lui Panini si imi place de nu mai pot? Timpenii. Daca o fac, o fac pentru ca imi place, de ce as incerca sa trimbitez chestia asta? Pina la urma, cred ca o sa las balta blogul asta. Nu am destul entuziasm si nici nu ma gindesc la altceva. Carti citite: @Lunar Park@, pe buda si mi se pare in continuare, un scenariu slab travestit intr-un roman. Ca o noutate, ma citesc pe mine, ce scriam in urma cu patru ani.