Eu nu inteleg sexul

Eu, de pilda, cred despre mine ca sunt un om bun (nu e necesarmente adevarat, dar, macar, aspirational). Turcii, thailandezii, indienii, camerunezii, afganii, englezii (mai erau, dar, zau, ca nu-i mai tin minte), cred despre mine ca sunt o femeie buna. Da, e fix nuanta aceea, de gender, care te poate scoate din toate mintile, cind tu ai de oferit doar forta de munca si ceva empatie. (Si etica, dar asta nu numai ca nu se executa, dar nici nu intra-n discutie). Intr-o societate care nu este in razboi, in care femeile nu trebuie sa fie necesarmente violate si copiii altor barbati ucisi, vorbesc de societatea englezasca, o femeie singura se trezeste, mai degraba, in fata unor provocari de ordin sexual, provocari care, din orice parte ar veni, tot arata ca niste insecte numite paduchi, sau capuse, dupa caz. In cel mai bun caz, ca niste oxiuri. Nu, dragi oameni, n-am crezut, nu cred si nu voi crede ca ar trebui sa ne parazitam unii pe altii, cu faze, gen, eu te fac slaba si cu SPA, tu faci mincare. Cind vine un turc la mine, dupa doo ore in care ne cunoastem, si-mi spune ca "You're 41, I'm 41, we should be tughezar, pe mine ma trasneste risul si a doua zi, gata, am de cautat alta slujba. Bine, deci la primul coffee-shop unde am lucrat in Londra, venea consiliul batrinilor turci sa ma evalueze duminica seara si, din cite am inteles, fetele erau vindute fara sa stie unuia sau altuia, ceea ce nu mi-e greu sa cred, avind in vedere declaratiile si cu ce m-am confruntat. Aici, presiunea dubla a occidentului si a traditiei nu imparte femeile, toate, la gramada, au nevoie de un barbat.
Felul asta de a intelege sexualitatea ma deprima intens, mai cu seama ca imigrantii - cel putin, am nimerit eu prost de citeva ori - nu au nici o masura in a folosi SI sexul pentru a se vedea impliniti pe toate planurile, hihihi. Pai, cum, bai, pulica, vii si te arunci asupra-mi, ca, zici tu, am nevoie de pula? Apai, ai tu pula cita o am io? Ia uite-aici.
Da, sunt o femeie ok fizic, da, pot fi dezirabila, tot fizic, dar, tot sunt un om. Adica, mai ales, si de prima data, tot om sunt. Ca o sosea care ar fi vrut sa fie o planta. In lumina.