Maukie - the virtual cat

miercuri, 1 iulie 2009

Baladă pentru Rodicutzx

Pentru că mi-e o ciudă de mor că nu vorbesc toate limbile pamîntului şi pentru că mă obligă să mă deconspir... cîteva tot vorbesc... foarte puţine...

Ballade des langues ennuyeses

En réalgar, en arsenic rocher,
En orpiment, salpêtre et chaux vive,
En plomb bouillant, pour mieux les émorcher,
En suif et poix detrémpés de lessive,
Faite d’étrons et de puissant de juive,
En lavailles de jambs de lépreux,
En raclure de pieds et vieux houseaux,
En sang d’aspic et drogues venimeuses,
En fiel de loups, de renar et blaireaux,
Soient frites ces langues ennuyeuses!

En cervelle de chat qui hait pêcher
Noir, et si vie qu’il n’ait ent en gencive,
D’un vieux mâtin, qui vaut aussi cher,
Tout enragé, en sa bave et salive,
En l’ecume d’une moule poussive
Détranchée menu a bons ciseaux,
Dans l’eau où rats plangent groins et museaux,
Grenouilles, crapauds et bêtes dangereuses,
Serpents, lézards et tels nobles oiseaux,
Soient frites ces langues ennuyeuses!

En sublimé, dangereux à toucher,
Et au nombril d‘une couleuvre vive,
En sang qu’ont voit sur palletes sécher
Chez barbiers, quand pleine lune arrive,
Dont l’un est noir, l’autre plus vert que cive,
En chancre et fic, et en ces ors cuveaux
Où le les nourrices decrassent leurs drapeaux,
En petit baine de filles amoureuses
(Qui ne m’entend, n’a suivi de bordeaux)
Soient frites ces langues ennuyeuses!

Prince, pasez tous ces friand morceaux,
S’etamine, sacs n’avez ou blutoir,
Parmi le fond d’une braie breneuse;
Mais, par avant, en étrons de pourceaux
Soient frites ces langues ennuyeuses!

Un Villon, aproape mai decadent. Dar, te pui cu cin' te-ncurci? Se pare că ideile nu-s chiar aşa de noi, sau se pare că noi sîntem exact aşa, extrem de noi în subspaţiu... Sper să-i placă... că de nu..., am pus-o!

7 comentarii:

Rodicutza spunea...

Dearest, mintea care a rascocit si combinat corespondenta dintre gandurile lui Villon si schimburile noastre este de un calibru care trebuie pus la contributie in alta parte. M-am hotarat sa te cer in gazda ca sa poti sa studiezi nitic la NY cat sa devii autor de drama pentru off Broadway theatre.
O stii pe Saviana Stanescu ? Eu am dormit cu ea o data in Brasov, eram studente si la un festival studentesc ceva (ea era la Litere, sa nu mai zici cum zici in ultimul post ca ti-ar fi putut dauna, ca uite ei nu i-a). Si la culcare mi-a citit o poezie de-a ei dintr-un caietel in lucru ceva cu un lan de crizanteme si cu o coasa, poate nu suna conceptual original dar era foarte serena si nitic macabroasa si nitic foarte gingasa si totul foarte sobru, nu umbla pe la sentimente umbla pe la idei dar nu facea asta evident, incat m-am intors acasa povestind ca cred ca am cunoscut o viitoare mare scriitoare, sau poeta, nu eram sigura dar in orice caz ca am cunoscut pe cineva iesit din comun de inteligent.
Si uite azi cine-mi este. Si de ce nu mi-ai fi si tu ?

Rodicutza spunea...

"Stabilită în New York de opt ani, Saviana Stănescu este unul dintre cei mai apreciaţi dramaturgi români pe scenele din Statele Unite. Piesele ei se joacă la celebrul teatru newyorkez La MaMa, au cronici favorabile în „New York Times” sau primesc premii prestigioase."


http://www.adevarul.ro/articole/saviana-stanescu-sunt-de-fapt-un-strain-global.html

Rodicutza spunea...

One more:
citind villon: nu zici ce plastografie bubele si mucegaiurile geniului?
si nu pentru ca puroaiele bubelor de la 1400 sunt obiectiv dintr-o cu totul alta clasa decat puroaiele post pencilinice ale geniului
si nu pentru ca Villon era un penal autentic
si nici macar tematic
sau nu doar tematic ci si stilistic!!
la honte quoi
era sa uit sa zpun merci: merci dearest

Mai bine fara spunea...

@Rodicutix
Multumesc, draga mea...
Pe Saviana am citit-o. Şi în ediţia bilingvă :-)) Aşa şi aşa. Nu cred că m-am lămurit, deocamdată, în orice caz, mai mult nu, decît da. Poate că puse în scenă textele sună complet diferit, dar ştiu despre ea şi am urmărit-o cu atenţie o vreme.
Dar nu înţeleg. Inviţi poetresa de mine la NY? Dar nici nu ştii ce scriu!!! Oricum, trimite-mi un mail, întru lămurire. Cu blogul mă joc, e un soi de chat mai elaborat. De scris scriu cu stiloul pe hîrtie - am o mie de fetişuri legate de stilou, hîrtie, lumină, singurătate, momente ale zilei, chestii - şi de citit citesc cărţi, mai citesc şi pe net, dar numai cînd nu am încotro şi nici nu-mi place şi nici nu-mi formez păreri. Prefer să aştept pînă pun mîna pe carte.
Ce drăguţă eşti! Să mă ceri în gazdă aşa, netam-nesam. Dacă-s vreo killăriţă în serie? Dacă-s vreun Grinch? Hihihi, cred că e cea mai îndrăzneaţă propunere care mi s-a făcut lately, în afară de multe altele...

Mai bine fara spunea...

@Rod
Am uitat completamente că ai petrecut atîţia ani în Francia. Însă intuiţia mea de Gavroche funcţioneazăăăăăăă....

Rodicutza spunea...

Ti-am scris pe farfuridi.

Iti fac pancakes (cu maple sirup) in fiecare dimineata inainte sa te trimit la scoala daca vii. Asta am uitat sa spun.

Da' nu'sh de ce nu comentezi nimic despre Villon vs. Arghezi case.

Mai bine fara spunea...

Rodicutzix
Aş fi nedreaptă, însă Villon îmi place incomparabil mai mult. Nu cred că al nostru poet - care se joacă mult, hai, şi tu, acuma - a rîvnit la Villon. A rîvnit la Eminescu şi a rîvnit prost, dacă mă întrebi pe mine. Dacă nu mă întrebi, nu.
Villon? Aşa??????:
În apă tare, în catran vîscos
În var nestins, în apă dînd în clocot,
În plumb topit să fiarbă pîn' la os,
În seu şi zgură presărată-n borhot
În ud şi murdărie de ţigancă
În zoaie de lepros mîncat de zamcă" (...)
It's a brave new world, my dearest Villon. Şi, nu, nu sînt foarte entuziasmată de ceea ce zice - deşi e un blestem alchimic :-)), sper că te-ai prins! - cît de o măiestrie stilistică de îmi vine să-mi trag trei milioane de pumni în cap, atît e de frumos. Din păcate pentru Arghezi. Arghezi are, încă, "La Medeleni" şi melancolii stupide. Mai trebuia să stea oleacă între stupi şi să nu scrie. Doar să şadă.
Din ce ştiu eu poezia e un blestem fără cale de întoarcere, dar e un blestem cu ritual inclus. (Ai citit "Limbă şi gîndire în cultura indiană"???, nu, sigur că nu, şi vorbesc singură, as usual, dar pe aia fenicianină, hitită, asiro-babiloniană?)
Dimineaţa nu mînănc nimic. Îmi ia vreo doo ore să mă dezlipesc de vise. De obicei, călătoresc. E adevărat că în New York clădirile au un jet de aer deasupra lor?

De unde mă citesc

free counters

Persoane interesate

Arhivă blog

Despre mine

N-am cine stie ce de spus, ma cam fascineaza lumea, restul e...literatura