Clinica de sinucis

Citisem anul trecut pe hotnews - nu mai găsesc link-ul - despre o clinică din Olanda care oferea "eutanasie asistată", foarte poetic, mai ceva ca retragerea pe insula lui Euthanasius, unde umblă omenirea adamică la peleul gol, unde nu se există bătrîneţe şi nici întristare şi la loc cu verdeaţă.
Bine, clinica oferă servicii de eutanasie bolnavilor terminali, care se chinuie şi pe care morfina deja nu-i mai ajută. În primul rînd, cum îţi faci rezervare? "Alo, bună ziua, vreau să mă sinucid une peu, ce preţuri aveţi? Cam scump. Dar dacă aleg să mă sinucid într-o cameră cu două paturi, nu ies mai ieftin? Sau, şi mai bine, la comun! Ştiţi, aş vrea să moară alţii înaintea mea, ca să mă bucur că eu mai trăiesc fro cinci minute... Da' îmi puneţi la dispoziţie şi nişte căşti aşa, n-aş vrea să aud, din întîmplare, vreun geamăt de durere, ultima suflare, chestii şi să mă deprim..."
Sau, dacă bolnavul e deja cu un picior pe lumea ailaltă, sună rudele: "Bună ziua, soacră-mea s-a hotărît să mă tragă în groapă după ea, de doi ani mă chinuie cu cancerul ei, nu puteţi să o sinucideţi? Ea nu suferă, eu da!"
Nu înţeleg de ce nu oferă servicii la domiciliu, aşa prea seamănă cu fabrica din "Brave New World". Şi apoi, cine garantează pentru probitatea morală a celor care se oferă să te sinucidă? Dacă mă sinucide în chinuri, mă torturează înainte vreun dezaxat de-ăsta?
Olandezii ăştia au o chestie la mansardă, fără discuţie. Şi-apoi, dacă stau toată ziua cu joint-ul în nas, la ce le mai trebuie şi clinici? Pentru ce să îmi oferi privelişti dumnezeeşti, apusuri mirobolante, muzică şi, eventual, nişte filmuleţe cu sex? Să mă răzgîndesc şi să crăp mai repede de ciudă? Să-i trimită pe toţi pe plaiuri mioritice, aleg ăia să moară fără nici cea mai mică părere de rău...